Ieri am lasat munca de birou deoparte si am zis sa ies sa ma bucur de primele raze de soare ale primaverii. Sa las masina in parcare si sa iau orasul la pas, sa vizitez Brasovul din perspectiva unui turist. Sa ma opresc in locurile care imi atrag atentia, sa intru in vorba cu oamenii ca si cum nu as apartine acestui loc.
Haideti sa vedeti cum a decurs aventura mea:
Am hotarat ca voi porni din Piata Sfatului, cum de altfel am si facut. Acolo erau expuse fotografii cu peisaje care iti taiau respiratia doar cand le priveai. Erau fotografii cu peisaje din natura surprinse in diferite anotimpuri. Cand ma uitam la fotografia cu peisajul de iarna, mi-am adus aminte de iarna care nu se mai lasa dusa din minunatul nostru oras. Brasovul este un oras plin de surprize, dar cand imbraca haina de iarna…are ceva aparte. Ceva desprins parca din basmele lui Hans Christian Andersen.
Apoi m-am îndreptat spre fantana arteziana care se afla in mijlocul pietei. Am tras aer in piept si am privit in jur…liniste.
Aveam in fata mea muntele Tampa la care as fi putut ajunge in doar cateva minute, insa vremea nu era tocmai potrivita.
Gandindu-ma incotro sa ma îndrept, zaream in dreapta mea turla impunatoare a Bisericii Negre. Insa ce mi-a atras atentia a fost o biserica mai mica aflata in partea stanga a pietei.
Constructia este foarte interesanta pentru ca desi ai crede ca intri in biserica, intri de fapt intr-un gang care da in curtea interioara a bisericii. Acolo, mirosul lumanarilor care ard de o parte si de alta a curtii iti induc parca starea de liniste. Cand ajungi la intrarea propriu-zisa, cand vezi cum razele soarelui lumineaza vitraliile, iti doresti sa intri si sa te reculegi, sa-si gasesti astfel linistea interioara. Plec de acolo cu o liniste in suflet pe care de mult timp nu o mai simtisem, eram impacata cu mine insami.
O plimbare prin Centrul Istoric
Ies iarasi in Piata Sfatului si imediat in stanga vad un alt gang la capatul caruia se zarea lumina zilei. Intru cu pasi marunti si oarecum cu teama pentru ca gangul nu este foarte inalt. Parca pe parcurs ce inaintam simteam cum peretii se apropiau si mai mult de mine, de parca eram in misterele Egiptului. In scurt timp ies din gang si dau intr-o mica piata…Piata George Enescu. Un loc micut incarcat de istorie care dateaza inca din vremea sasilor. In micuta piata ce mi-a atras atentia a fost Bistro de’l Arte. Cladirea in care se afla a fost folosita drept depozit de marfuri si este una dintre cele mai vechi si bine pastrate cladiri ale Brasovului Medieval. Etajul era destinat pastrarii granelor si a produselor alimentare.
Imediat fac dreapta si ajung pe strada Republicii unde se simte agitatia. Oameni grabiti care nu au timp sa priveasca in jurul lor. Oameni preocupati sa aiba…nu sa fie. Imi vad de drumul meu si
Aventura a continuat prin cele mai mici stradute. Am ajuns astfel la Strada Sforii cunoscuta drept cea mai ingusta strada din Europa. Aceasta era folosita de pompieri in caz de incendiu, ca si o scurtatura, printre cladiri. Straduta este atat de ingusta incat poti escalada cu usurinta peretii. Straduta face legatura intre strada Cerbului si Poarta Schei.
Dupa cateva poze am mers mai departe…Si am urcat vreo 10-15 minute catre Piata Unirii, un loc plin de istorie, un loc in care domneste linistea. Aici sunt multe de povestit, insa atasez o poza sperand ca am reusit sa va starnesc curiozitatea. Si o sa continui sa va povestesc cum s-a incheiat aventura mea in urmatoarele articole. 